De la 1812, data anex?rii silnice c?tre Rusia, care a luat ceea ce a pref?cut īn „Basarabie” – Basarabia fiind, de fapt, numai partea de jos a terii, c?tre Dun?re, – pentru c? n-a fost īn stare s? p?streze la īncheierea tratatului din Bucure?ti Principatele amāndou? ori m?car Moldova īntreag? ?i pan? la data proclam?rii „Republicii Moldovene?ti” pe care īmprejur?rile erau s-o duc? mult mai r?pede de cum credeau īntemeietorii ei la unirea cu noi, cei din vechea Romānie, a fost oare īn Basarabia vreo īntrerupere a spiritului romānesc, m?car īn anume din clasele afl?toare acolo? S-a īntins vreodat? asupra acestei Moldove r?s?ritene, cuprinzānd atāt de mult din gloria trecutului lupt?tor, care ni este comun, acea necuno?tin?? a lucrurilor romāne?ti, acea p?r?sire a tuturor amintirilor, acea uitare de sine pe care o cred ne?tiutorii ?i pe care vreau s-o īnt?reasc? īn min?ile acestora oamenii cari socot, f?r? dreptate, c? un act politic se poate īndeplini, ca prin vraj?, instantaneu, n?prasnic, f?r? nimic din acea atmosfer? cultural? din acea preg?tire sufleteasc? prin care singure popoarele pot s? ajung? la ?inta lor, – restul fiind numai o īntāmplare ?i o aventur??

N. Iorga, Continuitatea spiritului romānesc īn Basarabia, Ia?i, Tipografia „Neamul romānesc”, 1918

Articolul Neamul romanesc in Basarabia apare prima dată în Librarus.ro.

Lumea crestina sufera de multa vreme. Un rau ascuns o sapa din adancurile temeliei.

Ascuns, intrucat nu sunt ochi si minti atente indeajuns, pentru a fi vazute nenumaratele forme sub care acest rau apare si se face tot mai mult si mai puternic simtit in toate directiile si in toate ramurile de munca omeneasca.

De la Renastere si pana acum, lumea civilizata si crestina, trecand din jertfe in jertfe, manata mereu de idealul oranduirii ei cat mai mult si mai apropiat de dreptate, n-a crutat nimic pentru a-si atinge acest ideal.

In fata Bastiliei, pe baricade si pe esafod, la 1789, sangerand mai intai pentru libertatea si dreptatea individuala, pentru ca de la 1848 sa nu inceteze de-a curge, de la izvoarele si pana la gurile Dunarii, sangele diverselor natiuni pentru libertatea si dreptatea lor colectiva, lumea civilizata si crestina a dat un nesfarsit lant de martiri si eroi, cunoscuti si anonimi, pentru a fi consecventa cu insasi dogma si morala sa: asezarea unei vieti linistite si fericite prin dreptate.

si, totusi, nici linistea si nici fericirea nu a dobandit-o; iar in numele mult doritei dreptati cele mai revoltatoare nelegiuiri se fac din ce in ce mai mult simtite.

In locul libertatii, restrictiile cele mai variate si mai puternice – conventional admise – s-au inaltat mai trufase si mai nepatrunse decat daramatele ziduri ale Bastiliei. In locul egalitatii, privilegiile plutocratiei parazitare – atotputernica prin mijloacele-i materiale – fac tot mai mult simtita umilinta si inegalitatea; in timp ce, crestineasca iubire a aproapelui: fraternitatea – oricand si peste tot data de crestini – ramane un cuvant gol, atunci cand acestia o cer sau o asteapta.

Ion Mota, Cluj, 1923

Articolul Protocoalele inteleptilor sionului – Ion I. Mota apare prima dată în Librarus.ro.

Articolul Influenta evreilor in lume apare prima dată în Librarus.ro.

Aceast? carte de istorie a politicii romāne?ti, īncearc? s? explice de ce ?i cum Romānia a ajuns īn situa?ia de azi, reprezint? st?ruin?a unui grup de oameni de īnalt? cultur? ?i cu inim? romāneasc?.

Filozofi, istorici, juri?ti, cu multe titluri universitare ?i-au adus aportul la scoaterea la iveal? a adev?rului romānesc.

Celui mai tān?r dintre ei, īi dator?m recuno?tin?? pentru c? a condensat peste 2. 000 de pagini īn con?inutul lucr?rii de fa??. Acest tān?r profesor universitar, iscusit cercet?tor, dotat cu o memorie fenomenal?, cunosc?tor al curentelor filozofice, l?mure?te multe din secretele guvernan?ilor din trecut ?i prezent. Poate c? aceste cuno?tin?e vor ajuta poporul romān s? ias? la limanul salv?rii lui.

Cu apari?ia, pe teren politic, a lui Mihai de Hohenzollern īn ultimul deceniu, se pune īntrebarea dac? restabilirea monarhiei īn Romānia mai are rost. Dac? acest „rege” ar lua coroana Romāniei, ar servi el interesele acestui popor? Cum se va vedea, īn aceast? lucrare, reinstaurarea acestei monarhii va aduce din nou īn ?ar? grupuri cu interese str?ine ?i avansarea intereselor meschine a celor din camarila lui Mihai.

Sf?tuitorii lui Mihai sunt persoane de alt neam. Dl. Shapira de la Paris, cei din Toronto, New York sper? c? vor reu?i s?-l impun? pe Mihai ca apoi s? stoarc? cu ajutorul lui, bunurile p?māntene ale neamului nostru. Trist este c? oamenii refuz? s? gāndeasc?, s? se informeze, devin prizonierii ideii monarhice f?cānd astfel, f?r? voia lor, jocul de interese al celor ce nu le pas? de poporul romān.

Se spune c? dintre dou? rele s? alegem pe cea mai pu?in rea. Nu ar fi mai bine dac? am refuza orice r?u ?i am alege numai solu?iile bune?

Din cei 23 milioane de romāni, nu se poate g?si un „F?t-Frumos” care s? ia h??urile na?iunii s-o duc? spre salvare?

Lucrarea de fa?? arat? f?r? nici o rezerv? c? neamul nostru pa?nic, f?r? preten?ii de expansiune, ospitalier prin natura lui, cu mare credin?? īn soarta desemnat? de Dumnezeu, nu. este vinovat de marile nenorociri ?i r?piri din glia str?mo?easc?. Vinova?i sunt cei ce au fost la cārma ??rii.

Mircea Eliade calific? istoria noastr? ca un cumul de nenorociri.

Poetul Vasile Posteuca subliniaz? cam cinci izbucniri na?ionale care dovedesc viabilitatea ?i dorin?a acestui neam de a-?i g?si rostul pe acest p?mānt.

Suntem īnconjura?i numai de du?mani care ne vor glia ?i care f?r? īntrerupere submineaz? aspira?iile noastre na?ionale.

Rusia (de exemplu) sub orice fel de guvernare (?arist?, panslavist?, panortodox?, pancomunist?) a urm?rit distrugerea noastr? ca neam ?i ?ar?.

Va reu?i ea īn viitor ce nu a putut definitiva pān? azi? Desigur, nu! Suntem un popor prea tān?r, prea viguros ?i prea civilizat pentru a putea fi distrus.

Carol Olteanu

Articolul Neam fara noroc sau blestemul lui Zamolxe apare prima dată în Librarus.ro.

Articolul Insemnari despre romani-Karl Marx apare prima dată în Librarus.ro.

Articolul Articole politice-Mihai Eminescu apare prima dată în Librarus.ro.

Instinctele sunt darurile cele mai pre?ioase pe care Creatorul le-a dat fiin?elor vie?uitoare. Ele sunt nu numai ni?te acte indispensabile vie?ii, dar īn acela?i timp sunt ?i izvoarele fericirii cānd oamenii (probabil ?i animalele) īndeplinesc punctual legile naturii, īntr-adev?r, ca s? fie fericit, omul nu are alt? treab? decāt:

1. s? ī?i sature foamea cu mānc?ruri gustoase ?i s? ī?i potoleasc? setea cu ap? limpede ?i rece;

2. s? nu aib? nici un du?man de care s? se team?;

3. s? se bucure de o so?ie frumoas?, harnic? ?i īn?eleapt?, care s? īi nasc? copii s?n?to?i ?i ascult?tori;

4. s? ī?i cl?deasc? o locuin?? confortabil?, s? posede o mo?ioar? din care s? scoat? hrana familiei ?i s? ī?i adune provizii pentru vreme de iarn?;

5. īn sfār?it, prin calit??ile sale intelectuale, s? fie apreciat de semenii s?i, care s? īl aleag? primar ori deputat ?i astfel s? ajung? chiar ministru.

Prin urmare, cānd aceste condi?ii instinctive sunt īndeplinite, omul atinge culmea fericirii.

Articolul Cele patru patimi si remediile lor-Nicolae C. Paulescu apare prima dată în Librarus.ro.

Articolul Basarabia romaneasca apare prima dată în Librarus.ro.

Articolul Paravanul dintre actor si rol-Andrei Vartic apare prima dată în Librarus.ro.

Articolul Mustul Care Fierbe – Octavian Goga apare prima dată în Librarus.ro.